sâmbătă, 13 decembrie 2008

O poveste americană
Natura umană e aceeaşi, indiferent de longitudine, latitudine, rasă, sex sau poziţie socială. Iar povestea asta ne mai scoate din cap ideea excepţionalismului nostru. E o poveste cu o casă, cu doi preşedinţi, şi cu multă ranchiună.
Peste drum de Casa Albă se află o reşedinţă oficială, Blair House, unde sunt cazaţi oaspeţii preşedintelui SUA. Acolo au stat şi Ion Iliescu, şi Emil Constantinescu, atunci când au fost invitaţi la Washington. Bun, Barack Obama a cerut să se mute acolo cu 10 zile înainte de data obişnuită în cazul schimbului de putere, adică pe 5 ianuarie, în loc de 15 ianuarie. Motivul? Fetele lui trebuie să înceapă şcoala pe 5 ianuarie. Cererea i-a fost refuzată. Cum refuzată a fost şi cererea jurnaliştilor de a li se spune cine ocupă această reşedinţă oficială, de nu poate fi folosită de preşedintele ales. Motiv pentru unii să considere refuzul drept o şicană.
Şicană sau nu, refuzul nu a picat tocmai bine pentru o Administraţie care şi aşa lasă amintiri dintre cele mai neplăcute, politicos vorbind. Dar merită să citiţi şi comentariile cititorilor. Mie, unuia, îmi dau de înţeles că există o polarizare a opiniilor extrem de accentuată, şi chiar accente de ură când e vorba de Obama. E clar că dincolo de faţada unui soi de corectitudine politică, rasismul este în continuare o componentă puternică a mentalului american.

Niciun comentariu:

Fără ură, dar cu îngrijorare, despre viitor.

  Văd că și Elveția dă târcoale NATO. Cică îi tremură anumite părți ale anatomiei de frica rușilor. Măi, să fie! Când dracu au dat năvală ru...