vineri, 18 septembrie 2009

Willy Ronis

A trecut în nefiinţă unul dintre cei mai mari fotografi francezi, Willy Ronis. Un umanist, şi un om de stânga. Nu şi-a ascuns simpatiile, care transpar în felul în care îşi tratează subiectele. A ştiut să folosească precum puţini au făcut-o plasticitatea şi dramatismul fotografiei alb-negru. Reţeta lui pentru o fotografie reuşită? Răbdare, reflecţie, hazard, formă, timp. Simplu, nu?

4 comentarii:

Béranger spunea...

M-ai indispus.

in Le Monde

in The Atlantic

Ken spunea...

Multumiri pentru postarea acestor fotografii! Ce atmosfera! 99 de ani . . . Quite a life . . .

Karakas spunea...

Superbe pozele! Oare viata o fi fost mai frumoasa atunci? Din poze asta rezulta.

asybaris spunea...

Foarte frumos, am vazut ca in week-end ne tratati cu altceva decat politica si e foarte bine.:)

Fără ură, dar cu îngrijorare, despre viitor.

  Văd că și Elveția dă târcoale NATO. Cică îi tremură anumite părți ale anatomiei de frica rușilor. Măi, să fie! Când dracu au dat năvală ru...