Cum era de aşteptat, pocnit peste degete de CCR, Boc cel Mic şi Tâmp ne anunţă că Legea Educaţiei va fi discutată în Parlament. Asta după ce Pulea Vodă a făcut un circ de nota zece şi a umilit-o pe Cati Andronescu, încercând să promoveze elucubraţiile tipului ăla frizat ca un miel Karakul, Miclea, parcă. Timp pierdut de pomană, oameni linşaţi mediatic, arătaţi cu deştu' drept retrograzi, conservatori, anti-reformişti, pentru că pula lui băsescu nu suportă democraţia şi Parlamentul. Şi din cauza pulii lui o luăm de la capăt cu circul "legii educaţiei". Doar că acum în fruntea ministerului este un individ care lasă impresia că e dus cu capul, şi care habar nu are de ceea ce se întâmplă în sistem. Pe deasupra, individul, după povestea cu Ordonanţa de Urgenţă care licenţiază scurt 15.000 de oameni din Educaţie, a pus-o cu sindicatele.
Eu, unul, nu am să înţeleg furia asta reformistă în materie de educaţie. Orice nebun, cum apucă o halcă de putere, are ce are cu şcoala. Relele economiei şi societăţii nu trebuie decontate de şcoală. Sigur că şi şcoala contribuie uneori la răul social şi economic. Dar ea face doar ceea ce i se cere, şi cu ceea ce i se oferă, ca resurse şi ca "materie primă". Eşecul şcolar începe în familie, nu în şcoală. Şcoala poate, dacă este bine gândită, să-l evite sau, dacă şi elevul vrea asta, să pună bazele succesului individual şi colectiv viitor.
Dar când elevilor li se spune mereu că învaţă prea mult, când li se permite să conteste educatorii, să-i jignească, să-i sfideze, când elevii ajung să facă agenda profesorilor, şi nu invers, ei bine, noi ce vrem? Să avem performanţă? Să fim serioşi! În şcoală se învaţă despre democraţie, dar nu se practică democraţia!
Ne amăgim că banul rezolvă orice problemă. Şi credem că problemele din sistemul educaţiei se rezolvă doar cu bani. Nu, banul este doar una dintre condiţiile succesului sistemului educativ. Mai trebuie viziune, muncă, stăruinţă, stabilitate legislativă şi instituţională, implicarea familiei, un proiect clar de viitor.
Mai avem o problemă. Legea Bugetului spune că Bugetul se întocmeşte pe baza legilor în vigoare la data întocmirii lui. Legea era în vigoare, deşi atacată la CCR. Deci Bugetul Educaţiei, care ţine cont de prevederile acestei legi, are oarece probleme, ca să zic aşa. Ne vom distra şi cu asta. Că, vorba lui Mircea Badea, ţara asta e un carnaval perpetuu...
2 comentarii:
pe mine, cu trei copii in sistemul de inv. romanesc (2 elevi - la liceu/colegiu de prestigiu si unul la conservator) ma cam afecteaza povestea a educatiei. nu am sa imi dau cu parerea vizavi de problemele "globale", dar am sa mentionez ca unele decizii sunt tampite rau, iar oamenii astia vorbesc dspre ele ca si cum ar fi descoperit America. nu poti reforma scoala marind numarul de elevi de la 25 la 30! cel mult invers. pe de alta parte numai cine n-are treaba cu scoala crede ca in clase sunt in prezent 25 de elevi asa cum ar scrie la lege! la copiii mei sunt ACUM 32 (a VII-a) si 31 (a X-a), asa ca nu prea inteleg cum si ce vor sa reformeze ei. Ca sa nu mai spun ca la cel de-a 10-a (lazar) intrarea a fost facuta pe baza mediei si initial au fost 25, ca in juma de an prin diverse metode nici macar prea ascunse, s-a ajuns la cifra de mai sus.
dar haide sa va povestesc ceva interesant: ieri, ora de matematica. "doamna" e si diriginta clasei a 7-a. vine, le spune elevilor ca sunt prosti, urla, tipa si le spune ca daca nu invata vor ajunge ca parlamentarii, ca ea oricum nu le mai preda ca astia nu vor sa ii plateasca si orele astea ca i-au dat concediu fortat, si sa citeasca ei din carte (teorema paralelelor echidistante si thales -??? -) ca ea are si alte chestii de facut la scoala: sa ii asculte, ca nu cumva elevii astia (de la un liceu de arte!) sa ajunga parlamentari etc etc. si da-i tot asa vreo 20 de minute, cand despre paramentari, cand despre salarii, dupa care trece la tipat si la batut cu markerele si palmele in catedra ca sa se impuna in fata copiilor de 12 si 13 ani. Acasa fiica mea mi-a spus ca ea ar fi vrut sa ii spuna ca nu e rau sa ajungi ca aia de-i huleste "doamna" ca uite basescu nu a invatat la scoala si a ajuns presedinte.
Buna reforma, bun inceput.
ps
cine spune ca noi invatam cate 36 in clasa si uite ca (ne)-am ajuns, scriem pe bloguri etc. habar nare ce este in scoli acum.
Fiindca e vorba despre educatie, iata ce aflu din revista ri.kappa.ro creata si sustinuta cu articole de Peter Gluck de la Cluj:
5 metode de incurajare a iubirii de invatatura
Cultiva curiozitatea copilului pentru a hrani pasiunea sa pentru invatatura.
Ajuta-l pe copil sa-si dezvolte curiozitatea, pasiunea si motivarea.
http://www2.scholastic.com
1. Citeste-i, citeste-i si citeste-i copilului tau mereu, si cel putin 15 minute pe zi. Pentru copilul tau mai mare fa un program, tu citesti o pagina, pe urma copilul citeste una. Sau stabileste un timp de citit pentru toata familia cand fiecare citeste propria sa carte.
2. Incurajeaza copilul sa-si exprime opinia sa proprie, sa vorbeasca despre sentimentele sale si sa faca optiuni. Asta ii va crea increderea in sine necesara pentru a participa la discutiile si activitatile din scoala. Asigura-te ca ai stabilit limite si parametri pentru optiunile sale - si asta fiindca tu nu vrei sa le critici dupa ce le-a luat.
3. Ajuta-l pe copil sa-si dezvolte hobby-uri si alte lucruri care il intereseaza si asigura-te ca a primit mijloacele, uneltele necesare pentru a le urmari pe acestea. De exemplu daca vezi ca ii place sa verifice ce e in cutia postala, da-i o lentila de marit si un album ca sa se poata ocupa de filatelie.
4. Furnizeaza-i posibilitatile de joaca ce ajuta diferitele feluri de stiluri de invatare de la ascultare si invatare vizuala, la sortare si secventare. Cumpara lucruri care il vor incuraja sa fie creativ si sa se exprime pe sine.
5. Accetueaza lucrurile noi pe care le afli/inveti cu entuziasm. Discuta despre caile diferite in care obtii informatia noua si demonstreaza-i copilului ca invatarea este atat distractie, cat si provocare.
Trimiteți un comentariu