Văd că se poartă demonizarea lui Donald Trump. Mie, unuia, tipul mi se pare o culme a mizeriei umane. Dar, pentru Dumnezeu! Nu el e problema, ci aceia care aderă la ideile lui, care se simt reprezentați de el. Cum problema sunt cei care aderă la ideile lui Marine Le Pen și se simt reprezentați de ea. Sau cei care fac același lucru cu Viktor Orban.
Da, ei nu sunt decât o hârtie de turnesol. Care ne arată adevărata stare a societăților respective, problemele lor, dar mai ales pericolul retragerii statului din funcțiile sale esențiale, un stat care-i lasă pe cetățeni singuri în fața furtunilor. Că indivizii citați mai sus nu rezolvă nicio problemă, ci generează altele noi, radicalizând mase largi de indivizi, accentuându-le frustrările, și făcând guvernarea și mai rea pentru cetățeni, e de domeniul evidenței. Dar la iraționalul actualelor politici economice și sociale cetățenii răspund la fel de irațional, lăsându-se seduși de discursurile populiste ale acestor politicieni oportuniști. Joacă ei cartea fricii, și asta le asigură succesul? Nici vorbă! Nu ei au inventat fricile astea. Ele sunt reale. Și nimeni, dintre politicieni, nu și-a refuzat apelul la frică, atunci când a crezut că-i folosește. Până și cei considerați ”culmi ale democrației”. Nu suntem zilnic bombardați cu vești proaste despre ”teroriști”, ”recesiune”, ”valuri de refugiați”, ”fanatici religioși”, ”comuniști”, ”putiniști”, și tot așa? E ceva nou în discursul celor trei?
Cei care au vrut să slăbească statul, și politicul, să golească de sens democrația, să-i lase pe cetățeni fără puterea pe care le-o dă suveranitatea lor culeg acum fructele otrăvite ale acțiunilor lor. Asta e: lucrurile merg din rău în mai rău, dezechilibrele economice economice și sociale se accentuează, sistemul actual se îndreaptă cu pași repezi către punctul de rupere. Ce noroc că orchestra de pe Titanic ne cântă un cântec vesel, de înmormântare: politicul corect.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu